marți, 14 decembrie 2010

flash

am simtit oboseala fugarindu-mi privirea timorata

bataile inimii se loveau de cearsaf.

degetele tremurande nu-si gaseau asezarea

. zambetele erau aruncate sub pat

. am inceput sa delirez in imagini

. am incercat sa sfarsesc totul dar ceva imi impingea violent pleoapele sa se deschida.

am vrut sa tip sa dispari, dar era deja prea tarziu.

m-ai lasat in cosmar si simt cum ma goleste.

corpul mi-e treaz iar sufletul imi zace sub talpile tale goale,

te-ai intins pe mine si ai adormit.


Tu n-aveai sa te trezesti decat dupa ce frigul ma facea sa tac pentru totdeauna.

vineri, 19 noiembrie 2010

rôles inversés

Candva imi doream sa-ti scormonesc prin suflet, sa te descos..sa intru in tine si apoi sa te las sa plutesti..asa descusut in jurul meu, sa incerci sa te agheti de sufletul meu si apoi sa ceri indurare.Candva imi doream sa-ti citesc chipul ca pe o carte deschisa, sa ma joc cu gesturile tale, cu privirile, zambetele si visele ..in care sa ma absorbi si sa raman acolo ca o pata de cerneala. Sa incerci sa o speli, sa o cureti..dar cu cat ai fi incercat mai mult ..cu atat pata s-ar fi facut mai mare si mai grea ...si ar fi intrat mai adanc in tesatura ta ..pana ai fi devenit albastru. Sa joc si cu tine acel joc nevinovat...pe care altii l-au pierdut asa cum mi-am propus.

Dar ceva s-a intamplat...ai schimbat rolurile fara sa-mi dau seama...

Mi-ai cules fiecare gand din fiecare amprenta, mi-ai anticipat ficare miscare, tu ai devenit vanatorul iar eu vanatul, eu am devenit victima si tu m-ai secat. Nu te-ai lasat gasit si in timp ce eu te cautam , zidul meu se slabea si tu te strecurai prin crapaturi si daramai.
M-am ales doar cu cicatrici pe palma, brate, obraz, buze si cu jar pe trup.
Ti-as spune ceva. Ceva atat de neimportant incat nu ma lasa sa dorm pana urmatoarea noapte.
Ai idee cate ore imi petrec in aceeasi pozitie, straduindu-ma sa nu le las sa-mi scape, savurant fiecare clipa de tacere cu tine? Acea tacere care ma face sa-ti spun cuvintele acelea neimportante si care ma face sa te vad strain de fiecare data cand apari si..nu cedezi.

Candva mi-am dorit sa-ti scormonesc prin suflet...dar acum mi-e frica de ceea ce pot sa aflu. Mi-e teama ca am sa aflu prea mult si..n-am sa ma mai pot intoarce.
Candva ma faceai sa imi doresc sa te indrepti nesigur spre usa, sa vad cum atingi clanta si dispari in timp ce eu raman in aceeasi pozitie, ghemuita langa pat chinuindu-ma sa-mi inghit cuvintele...iar apoi sa citesc biletul lasat de tine pe masa ...si sa-mi musc buzele ...deslusind cinica fraza:

" Eu sunt cel ce din noroi te scoate, cel ce aripile-ti va taia in zbor"

sâmbătă, 6 noiembrie 2010

Harpie

Aseara,am decis sa nu mor eu prima.Ii voi sorbi fiecare clipa de respiratie pana-l voi lasa fara aer.
Apoi am sa ma joc cu el,muscandu-i buzele ...si stergandu-i sangele...iesit din urmele dintilor mei cu limba.

Ca soarecele si pisica...doar ca pisica nu ucide din dragoste..niciodata. Refuzi sa crezi ca poti sa mai iubesti dupa ce faci atatea crime. tu esti liber..in timp ce eu sunt inchisa in camera asta rece..si mizerabila. In schimb eu macar traiesc cu amintiri, astfel merg mai departe prin noroi.

Amintirile tale insa..vor fi diferite, vor blestema ziua in care m-au cunoscut.La inceput vei spune ca sarutul meu are gust de anafura...si vei gusta din el zi si noapte ..pana ce trupul iti va fii plin de venin ..si amaraciune..caci anafura mea se numeste Harpie.

Te vei trezi dimineata si frigul iti va strapunge oasele iar usa de la intrare va fi larg deschisa....ochii caprui iti vor fii chinuiti de lumina..iar pleoapele-ti vor cadea obosite..ranite si corpul iti va aluneca in nestire. Pentru ca eu n-am ce sa-ti ofer.Eu n-am nimic.Doar vorbe multe.

Du-te si spune-le ca sunt un monstru in corp de femeie usoara care nu are scrupule,care nu are regrete si nici sentimente,care te-a privit cu scarba si ti-a vorbit de la inaltime dar sa nu uiti un lucru.. ca ti-a marturisit ,astazi,ca a iubit candva.

joi, 28 octombrie 2010

Atentie, pe aici cad ganduri!

Am gasit cu greu drumul pana aici
E cam saracasios locul..aici la tine ma refer...
n-ai prea multe lucruri...defapt nici nu ai nevoie...o singura persoana..si spatiul e detul de mic..oricum e inghesuiala
ar incapea cu greu inca o persoana

e cam intunecos holul..n-ai vrea sa-i dai o culoare..?
si...ai tavanul spart, geamul la fel.. nu ti-e frig noaptea?
n-ai decat un singur scaun in colt...si e rup din cate vad nu?...da..da..e rupt
si patul la fel....

doamne ..ai cioburi peste tot..ti-ai spart oglinda nu-i asa?
uite ...o gaura mare in podea ...
ma mir cu nu aluneci dimineata prin ea.
iar ti-ai imprasiat hartiile peste masa...dar se pare ca si ea se cam clatina...are un picior rupt.

.Observ..inca n-ai scapat de afisul acela inutil ... "Atentie, pe aici cad ganduri! " ?

vineri, 22 octombrie 2010

a mine..a tine ..a noi.

nu-mi mai gasesc locul la masa.pe scaun.. pe scaunul de langa pat ....pe cearsaf...pe perna..sub plapuma.....in gandul tau.
si-mi aprind iar o tigara...si atept sa treaca timpul. sa plec maine. sa plec de aici. aici inca miroase a mine..a tine ..a noi.

" ai cafea?" A cafeaua noastra... aceeasi scrumiera si aceleasi "nu am timp".
Timp ..valoreaza mult prea putin ca sa-l las sa-mi treaca prin gand. L-am incuiat in camera lui...si sta..acolo..cuminte si ma asteapta..pana am sa-l eliberez. Timpul mi-a luat prea multe.

Azi nu ma placi, dar ma iubesti. dar nu asa cum inteleg eu iubirea. E diferit..obisnuiam sa te scald in vise si dorinte...E ca si cum te-ai afla langa mine permanent ..band din aceeasi cafea...fumand aceeasi tigara...sprijinindu-ne pe aceeasi sfoara gata sa se rupa..statnd pe aceeasi parte a patului..gasindu-mi locul langa tine..si..levitand...Noi n-aveam sfarsit, inceputul se afla in scrum.

te privesc cum te indrepti spre usa si astepti sa zambesc sec cand spui "trebuie sa plec"...si sa ma intorc pe perna ..dar.. e doar o iluzie
insa...

Aici inca miroase a tine...

duminică, 17 octombrie 2010

Ea

eu sunt cea care iti innoata dimineata intr-o ceasca de cafea tare. intr-o cana ciobita

cea care se arde singura ca o tigara aprinsa...fumul..e doar efectul. ceea ce las in urma ....

multi se inneaca cu el, tu il respiri pasiv, altii se hranesc cu el....

si fie care zi a mea e scrisa pe coli suflate de vant, pe care cineva...

tu: le fotografiezi in minte le developezi apoi pe hartia fotografica transparenta ...

si daca le privesti prea atent te pierzi prea usor

astfel ma vad pe mine prin propria mea reflectie. daca incerc sa o ating...se spage ..si cioburile ei..patrund...in tine

si-ti spun ...nu incerca sa-mi pui inapoi aripile...inca nu sunt frante...nu lipi cioburile...doar oglinda e cea care s-a spart

asta e ceea ce faci ...in loc sa ma distrugi...sa te trezesti din acest vis ..inseamna sa-ti dai seama cine sunt eu cu adevarat...

nu-mi spune ca nu mai ai timp ..cand haosul meu iti rapeste realitatea.... da-mi ceva in ce sa cred sau distruge-ma.

asta e ceea ce vrei..mai multe minciuni despre lume?.... (ea nu da gresi cand se preface....se pierde si ea printre mastile ei, nu e reala deci nu o poti vedea.....dar tu o poti face.)

dar oare tu poti sa vezi prin ochi... portile? sunt inghetata pe dinauntru si masti pe dinafara...da-mi soare sa ma topesc..si sparge mastile/oglinzile apoi
Totul...pentru ca singura nu sunt eu. E alta. Pe ea nu o cunosc. Nu stiu ce va face, ce ganduri o vor stapani.....

~ minte-ma .... si convinge-ma ca am fost nebuna dintotdeanuna ...si toate acesetea vor capata un sens cand ma voi face bine....~

iar daca nu auzi nimic din tot ce-ti spun
la final nu faci decat sa
dai foc fotografiilor din mintea ta
si pleci dezolat cand iti dai seama ca :

~ eu sunt aceea ...ce din noroi te scoate ~
~ cea ce aripile~ti va taia in zbor ~

marți, 20 iulie 2010

Cizmoteca

Ma mandresc..fara falsa modestie cu o performanta, zic eu..iesita din comun. Sunt un soi de "recordmena" am apreciez una din cele mai fascinante colectii de cizme intrate vreodata intr-un suflet de om nascut, trait, terfelit si inghitit de pamant.
Mi-a placut mie -munca de creatie , ce mai!- sa-mi deschid sufletul la fistecare sa mi se bage-n el cu tot natul de cizma murdara, vacsuita, "box", de cauciuc..n-a contat! Cizma sa fie!
Dureroasa, desigur, pasiunea aceasta masochista a mea, si costisitoare dar face, imi procura satisfactii cu duiumul si, la urma urmei important e ca am ajuns - scopul scuza cizmele- la rezultate exceptionale, ca nu m-am oprit ca altii la jumatatea drumului, am perseverat, m-am sacrificat...fapt demonstrat, arta cere sacrificii..arta autentica..arta mare...
Nu voi inceta pana la adanci batraneti sa ma infatisez semenilor in hainele cele mai de sarbatoare ale sufletului meu caci vreau sa-mi sporesc pana in ultimul ceas, si mai mult colectia de cizme, sa las si eu de mostenire semenilor mei ceva ce n-a vazut paradisul. Nu ma indoiesc ca voi reusi cu brio stiindu-ma cat sunt de tenace cand vine vorba de innobilarea geniului uman.


"...suflet sa fie..ca cizme, vin cu nemiluita! "