luni, 4 iulie 2011

Les amours imaginaires



J'aime ça fumer.Fumer une cigarette, c'est comme...
C'est un oubli.
Quand je suis au fond
du câlisse de baril,c'est bien tout ce qu'il me reste,
m'allumer une cigarette,
Ça cache la marde.
La smoke
cache...
la marde.
Moi, fumer une cigarette,
ça m'empêche de...bien, de devenir folle.
Ça me garde en vie.
Ça me garde en vie

jusqu'à temps que je meure.

duminică, 3 iulie 2011

Greaţă.

Mă mai ridic şi azi din pat,
exact la aceeşi oră.
De trei dimineţi exact la aceeaşi oră.
8:32.
şi atunci cum mama măsii să n-ai impresia
că şi ziua asta îi tot degeaba.

afară îi la fel de însorit
ca-n Moina lu'Bacovia.

stadiul incipient (I)
mă prind de mâna care mă trage înapoi.

stadiul mediu (II)
dificultăţi de vorbire.
comportament antisocial.

stadiu tardiv (III)
dezorientare temporală.
lipsa iniţiativelor şi motivaţiilor
consum excesiv de alcool şi tutun.
dificultaţi de înţelegere ale acţiunilor facute.

pauză.

stadiul incipient (I)
mă prind de mâna care mă trage înapoi.

stadiul mediu (II)
dificultăţi de vorbire.
comportament antisocial.

stadiu tardiv (III)
dezorientare temporală.
lipsa iniţiativelor şi motivaţiilor
consum excesiv de alcool şi tutun.
dificultaţi de înţelegere ale acţiunilor facute.


pauză.

stadiul incipient (I)
mă prind de mâna care mă trage înapoi.

stadiul mediu (II)
dificultăţi de vorbire.
comportament antisocial.

stadiu tardiv (III)
dezorientare temporală.
lipsa iniţiativelor şi motivaţiilor
consum excesiv de alcool şi tutun.
dificultaţi de înţelegere ale acţiunilor facute.



scurtcircuitarea acestui sistem

ar fi absolut vitală şi binevenită.

..ies la o tigara

sâmbătă, 2 iulie 2011

urma

muzica poate suna distorsionat.

în fine
nu asta-i important acuma.
şi totuşi, neutralizând
simplitatea,cinismul
şi probabil agresivitatea cuvintelor..
ce dezvaluie defapt
nevoia disperată de 'a face un bine'
rămân totuşi idei de apreciat
şi de servit dimineaţa langă o cafea.

şi oricum 'Isn't everything we do in life a way to be loved a little more?'
...ii ok atata timp cât nu te chinui prea mult
ah, mai e o chestie şi cu asta, în orice caz chinuitul ăsta
presupune un oarecare efort, trebuie să fi interesat în primul rând de tine,
apoi în mod special de acţiunile celorlalţi
şi nu în ultimul rând, să distorsionezi informaţiile asa încât sa fie pe placul 'urechilor'.

'urma'- că i-am dat şi nume.

astazi, în timp ce îmi faceam cafeaua, aveam senzţia că urma asta...
este motivul pentru care nu m-am trezit azi dimineaţă la fel.
şi că liftul ăla în care eram ..şi tot urcam şi coboram
s-a oprit.
bineînteles că pasul următor ar fi să apăs butonul
de deschidere al uşii
şi să văd la ce etaj sunt.
da mai stau un pic,
chiar dacă nu m-aş mai juca
cu răbdarea mea.




joi, 7 aprilie 2011

degete incapabile

trup nevolnic

cuvinte macinate

ajunse nisip

sub talpile mele.

urme de unghii



picaturi de sudoare imi inneaca pielea, se scurg in mizerie, se scurg in boala.

Chemarile se vor pierde in neant, chemarile soptite...ce dor. Apoi se vor transforma, in urlete, strigate disperate de durere, in cosmarul atingerilor.

Ti-e sete?
E prea tarziu sa mai bei din boala.
Niciodata n-ar fi fost timpul potrivit, mereu a fost prea tarziu.

Si azi ma doare, dar mai putin ca maine si parca putin mai mult ca ieri.
Si nu rana mea e cea care doare mai mult...ci rana lor.


Dar totul e degeaba cand singuratatea iti surade cu dinti imperfect si singurele cuvinte frumoase, la final se transforma in mocirla, in ironie si sarcasm...in minciuna.


Priveste-mi ochii si... spunele ca-i urasti, spunele sincer ca le urasti privirile si lacrimile lor sunt in van.




vineri, 4 februarie 2011

Forever winter

m-am imbracat in haine groase si m-am adapostit in timp ce fulgii reci inca imi acopereau fata, ningea fara oprire la tine in casa.

apoi... m-am ridicat de pe podeaua murdara de noi si m-am apropiat de fereastra..

afara era cerul albastru si era soare, oamenii erau imbracati in tricouri..si pantaloni scurti...

pentru o cipa am vrut sa ma dezbrac de hainele grele, sa scutur nervoasa zapada de pe mine si sa ma alatur lor...

dar... ti-am simtit respiratia apasandu-mi gandurile... si bratele incalzindu-mi trupul

marți, 14 decembrie 2010

flash

am simtit oboseala fugarindu-mi privirea timorata

bataile inimii se loveau de cearsaf.

degetele tremurande nu-si gaseau asezarea

. zambetele erau aruncate sub pat

. am inceput sa delirez in imagini

. am incercat sa sfarsesc totul dar ceva imi impingea violent pleoapele sa se deschida.

am vrut sa tip sa dispari, dar era deja prea tarziu.

m-ai lasat in cosmar si simt cum ma goleste.

corpul mi-e treaz iar sufletul imi zace sub talpile tale goale,

te-ai intins pe mine si ai adormit.


Tu n-aveai sa te trezesti decat dupa ce frigul ma facea sa tac pentru totdeauna.

vineri, 19 noiembrie 2010

rôles inversés

Candva imi doream sa-ti scormonesc prin suflet, sa te descos..sa intru in tine si apoi sa te las sa plutesti..asa descusut in jurul meu, sa incerci sa te agheti de sufletul meu si apoi sa ceri indurare.Candva imi doream sa-ti citesc chipul ca pe o carte deschisa, sa ma joc cu gesturile tale, cu privirile, zambetele si visele ..in care sa ma absorbi si sa raman acolo ca o pata de cerneala. Sa incerci sa o speli, sa o cureti..dar cu cat ai fi incercat mai mult ..cu atat pata s-ar fi facut mai mare si mai grea ...si ar fi intrat mai adanc in tesatura ta ..pana ai fi devenit albastru. Sa joc si cu tine acel joc nevinovat...pe care altii l-au pierdut asa cum mi-am propus.

Dar ceva s-a intamplat...ai schimbat rolurile fara sa-mi dau seama...

Mi-ai cules fiecare gand din fiecare amprenta, mi-ai anticipat ficare miscare, tu ai devenit vanatorul iar eu vanatul, eu am devenit victima si tu m-ai secat. Nu te-ai lasat gasit si in timp ce eu te cautam , zidul meu se slabea si tu te strecurai prin crapaturi si daramai.
M-am ales doar cu cicatrici pe palma, brate, obraz, buze si cu jar pe trup.
Ti-as spune ceva. Ceva atat de neimportant incat nu ma lasa sa dorm pana urmatoarea noapte.
Ai idee cate ore imi petrec in aceeasi pozitie, straduindu-ma sa nu le las sa-mi scape, savurant fiecare clipa de tacere cu tine? Acea tacere care ma face sa-ti spun cuvintele acelea neimportante si care ma face sa te vad strain de fiecare data cand apari si..nu cedezi.

Candva mi-am dorit sa-ti scormonesc prin suflet...dar acum mi-e frica de ceea ce pot sa aflu. Mi-e teama ca am sa aflu prea mult si..n-am sa ma mai pot intoarce.
Candva ma faceai sa imi doresc sa te indrepti nesigur spre usa, sa vad cum atingi clanta si dispari in timp ce eu raman in aceeasi pozitie, ghemuita langa pat chinuindu-ma sa-mi inghit cuvintele...iar apoi sa citesc biletul lasat de tine pe masa ...si sa-mi musc buzele ...deslusind cinica fraza:

" Eu sunt cel ce din noroi te scoate, cel ce aripile-ti va taia in zbor"