marți, 29 decembrie 2009

miercuri, 4 noiembrie 2009

reflections of a skyline

a monologue from a play called Crave, written by Sarah Kane.

duminică, 1 noiembrie 2009

dualitate

stam risipiti pretutindeni.
dar orasul e plin de voi, de oglinzi defecte
de gloate de masinarii indoctrinate de sistemul copy/paste
foarte bine invatate sa inhate prada
o privesti. o placi.
apoi iei din ea tot dupa bunul tau plac
incepi sa o divizi
incepi sa iei curajul, moralitatea, capaciattea, cunostinta
apoi o prabusesti in balciul dramei.

dar odata ce s-a trezit...acolo
nu se mai poate regasi.
si incepe sa-si adune resturile imprastiate pe asfalt:
inconstienta, pe trecerea de pietoni..
imoralitatea, langa stalpul de telegraf,
falsitatea... langa cutia postala.
culmea ironiei! se intalnesc amandoi..si vorbesc despre unicitatea lor...

suntem toti in mijlocul intersectiilor... doar semafoarele ne mai tin uneori reactiile in frau...cand le-observam.

luni, 26 octombrie 2009

Dimineti

M-a intrerupt iar dimineata
din visare, subtil,
trase cearsaful
de pe corpul meu fragil
si ma lasa goala.

Goala de suflet,
de ochi ce ma privesc.
Si...
taie-n carnea vie,
viata,
ma incolti.

Imi mai lasa doar
cateva momente capul pe perna,
pana cand...
trase perdeaua..

Ma trezi si ma lasa
Singura..
in salbaticia camerei goale,
in spinii patului
cautand cu gheara, cearsaful
Sa ma ascund.

Sa ma ascund de tine,
Identitate!
Caci nu vreau sa ma stiti
Sa-mi auziti ranile,
Cum graiesc in Sahara voastra.

Va-n valuiti mai intai...
in gelozie.
dar subit..
de la geam apoi ma admirati
Cum safasiu
corpul gol...
fara absolut, fara taine, fara moarte sau viata, adus la perzanie...fara credinta.

Cum ma chinuie razele
Cand se joaca cu unghiile in ochii mei..
Cum ma dor atingerile...
degetele voastre
in parul meu.
Saruturile tale
goale.
Minciuna ce se-avanta spre mine
din foi..e a ta.

Si imi atarni inima, in cuiul din tavan,
sa-ti lumineze noaptea nedormita, ca o lustra
apoi...
ma stingi cand
imi spuni senin
....e dimineata!

joi, 6 august 2009

Copil. Culori

Printre-armuri şi sumbre comori,
Culori aprinse se pierd printre zori.

Din cimitirul urban eşti singur ce ieşi
Dintre-anonimi de hârtie eşti singur ce crezi.

Spre starea de-albastru de jos te ridici
De negru şi roşu , copil, eşti oprit!

Copil eşti amar - de înger violet
Din petale de gri, destin ţi-ai ales.

Priviri glaciale de-albastru mă-nţeapă
Copil, eşti departe! Copil, mi-i te-arată!

Dorinţa ca focul îmi arde pe buze
Arunca-ţi teama...in minti confuze!

Şi ce-i păcat să umplii un gol,
Când în decorul acesta omul e orb?

eu urban.

Tu nu esti zeu...
Caci n-ai trecut prin chin,
La tine sa ma-nchin!

Tu n-ai calcat pe asfalt,
Cu trupul dedicat.
Tu n-auzi in timpan,
Frecvente din urban.

Tu n-ai cum sa vezi...
Printre betoane sfaramate, in zare;
Oameni in sevraj,
Clacati in picioare...

Tu n-ai cum sa simti
Pielea arsa-n soare..
Si stropii de ploaie,
Uzi pe picioare...

Tu n-ai ramas o noapte,
Cu zambetul si-n pleoape,
Sa te gandesti de-i vis s-au realitate....

miercuri, 5 august 2009

Basm


Si a trait murind in ochiul vanat al disperarii
Caci i s~au ivit prea putine zile in care calmul straniu o lasa sa fie o parte ...fara sa se~mparta.
Cand era goala de ura, de masti, de haine, de durere.
Cand...cu picioarele goale pe podea nu trebuia sa te caute prea mult sa~ti simta pielea
Si te gasea prea simplu cu lumina stinsa caci o ghidai in noapte cu sunete line
Si o duceai in alte parti...pe strazi pietruite... aproape de sine
Nestingheriti...si fara pic de mila ..furati priviri straine
Cum parca ii aprindea~i tigara cu privirea...
Aveai puterea sa nu negi ce simti atunci. Si ...
Sarutul ti~l strangea in buze de parca ai fi fost un ultim fum trecut prin filtru
....iar pieptu~i inghitea fum cu fum ...pana ce~i ardeau plamanii doar mai aproape sa te tina.
Dar a uitat ca a~ti vazut sfarsitul chiar inainte sa incepe~ti ...sapand mai tare inauntru.
Fara teama...de parca~ar fii fost oarba de dimineti
in care soarelui ii furase altcineva rolul de a te trezi....
Si reusea sa si~l castige inapoi doar cand deschideai larg usa...
Si te vedea din nou fumand... sorbind din nou cafeaua ce te avea~n aroma ei cand o~ncalzeai.
Zambind naiv prin fum aruncat in van fara nici cel mai subtire fir ce~ar fi legat teama
Ar fi dezlegat nodul ce te~mpingea spre renegare...daca ar fi fost cu voi.
O auzeai lejer fara s~o mai citesti printre randuri.. soptind negru pe alb
Ca o trezeai in stari tripate... fara bagare de seama ai deschis rana
Si~ai intrat pe sub piele ..cand ea credea ca vrei s~o vindeci dupa ce~ai cusut pe dinauntru
Fisura ....prin care toti reuseau sa intre, s~o doboare prin cuvinte.
Si te~a lasat s~o cosi cu ata alba stiind c~o s~o macini inauntru.
Azi taie fumul...
Cu marginea colii pe care pete de cafea isi spun povestea :

"Ai rasfoit jarul risipit pe trup invins...
Caci valurile azi nu l~au mai stins
Si se trezeste iar cu somnu~n pleoape
Pentru ca noaptea nu vrea sa o ingroape
Aproape ...doar de cana ce o~mbata
Stii ...azi cafeaua lasa doar o pata
Cand curge cate un pic n~o mai dezmiarda.
Caci se~nalta dimineata pana si soarele cu fata la cearceaf
Si in scarba cu o raza...pe geam graveaz~un epitaf.
Se ridica iar pe varfuri si se sprijina pe fum...
Caci te cauta prin casa...dar e alt decor comun.
Iar sub calcaie nu mai simte durumul pietruit
Azi nici nisipul ce~ar putea~o duce spre zenit.
Asa trecutul n~avea unde sa~l ingroape
Nici macar marea nu o mai dorea aproape.
Azi purta in suflet gol, desertaciunea
Si era plina~n ochi ..de teama ce~o pandea.
E doar un basm supus de~un gand naiv, pe~un trup ce pentru el a fost o scena
E doar un basm supus pe suflet.ca pentru ei totul s-a scurs ca drogul ce~a patruns in vena."